Octavian Nemescu
Născut în 1940, la Paşcani, Octavian Nemescu a studiat compoziția cu Mihail Jora la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, între anii 1956-63. Actualmente, este profesor asociat la această instituție, unde a predat compoziția din 1990 și este conducător de doctorat.
De-a lungul anilor, începând cu perioada de studenție, a avut o contribuție decisivă la emanciparea mișcării de avangardă din componistica românească. După 1965 a realizat lucrări de tipul operei deschise, muzică de factură conceptuală și ambientalo-ecologistă. După 1967 s-a implicat în curentul spectral românesc („Iluminații”). După „Concentric”-1969, muzica sa a căpătat o orientare arhetipală și metastilistică, cultivând o estetică a esențializării. A practicat dezideratele arhetipale asupra tuturor parametrilor cât și a formelor muzicale. Este autorul muzicii implozive („Spectacol pentru o clipă”-1974) cât și a muzicii imaginare (1975). A compus Multi, Post, Non, Pre simfonii. Mai târziu, creația sa a căpătat un caracter inițiatic, dezvoltându-se într-o atmosferă ritualică, nonspectaculară. Este preocupat de realizarea unei muzici a Timpului și a Locului (Muzica Orelor, Minutelor, Secundelor), cât și una de ALTITUDINE. Aceste lucrări sunt concepute, la modul ideal, spre a fi cântate în Piramide cu mai multe etaje, în care la fiecare nivel se cântă altfel.
Octavian Nemescu
Născut în 1940, la Paşcani, Octavian Nemescu a studiat compoziția cu Mihail Jora la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, între anii 1956-63. Actualmente, este profesor asociat la această instituție, unde a predat compoziția din 1990 și este conducător de doctorat.
De-a lungul anilor, începând cu perioada de studenție, a avut o contribuție decisivă la emanciparea mișcării de avangardă din componistica românească. După 1965 a realizat lucrări de tipul operei deschise, muzică de factură conceptuală și ambientalo-ecologistă. După 1967 s-a implicat în curentul spectral românesc („Iluminații”). După „Concentric”-1969, muzica sa a căpătat o orientare arhetipală și metastilistică, cultivând o estetică a esențializării. A practicat dezideratele arhetipale asupra tuturor parametrilor cât și a formelor muzicale. Este autorul muzicii implozive („Spectacol pentru o clipă”-1974) cât și a muzicii imaginare (1975). A compus Multi, Post, Non, Pre simfonii. Mai târziu, creația sa a căpătat un caracter inițiatic, dezvoltându-se într-o atmosferă ritualică, nonspectaculară. Este preocupat de realizarea unei muzici a Timpului și a Locului (Muzica Orelor, Minutelor, Secundelor), cât și una de ALTITUDINE. Aceste lucrări sunt concepute, la modul ideal, spre a fi cântate în Piramide cu mai multe etaje, în care la fiecare nivel se cântă altfel.