Săptămâna Sunetului are ca scop conștientizarea importanței sunetului ca element fundamental al echilibrului în relaţia cu ceilalți şi cu lumea, în dimensiunile sale sociale şi de mediu, medicale, economice, industriale şi culturale. Săptămâna Sunetului consideră sunetul ca o uşa de acces către lume.

Sănătatea, mediul sonor, tehnicile de înregistrare şi de difuzare a sunetului, relaţia dintre sunet și imagine şi expresia muzicală sunt cele cinci sectoare principale vizate.

1. Sănătate

Limitele de percepție auditivă nu pot fi extensibile ca nivel, având în vedere capacitatea umană de ascultare. Urechea nu are pleoape, oamenii ascultă în mod constant într-un univers care utilizează din ce în ce mai mult sonorizarea și audiovizualul, și ascultă la niveluri sonore din ce în ce mai înalte, frecvent și în mod continuu.

• Informarea, de la vârstă școlară, asupra riscului accelerat de degradare a auzului datorită ascultarii la nivel sonor înalt, prea mult timp și prea des.
• Informarea asupra consecințelor dramatice ale oricărei modificări accidentale a auzului, fie că aceasta este însoțită sau nu de acufene sau hiperacuzie: izolare, depresie, dificultate sau incapacitate de a se integra în lumea muncii.
• Înțelegerea impactului zgomotului nedorit asupra stresului, tensiunii arteriale, asupra somnului și a capacitații de concentrare.
• Efectuarea de teste auditive în mod  regulat la nou-născuți și pe tot parcursul vieții. Un bun auz și o bună înțelegere sunt condiții prealabile pentru asimilarea cunoștințelor de bază și a integrării în mediul familial și social.
• Încurajarea folosirii equipamentului auditiv când este necesar.
• Sprijinirea cercetării științifice în fiziologie, percepție auditivă și ajutor auditiv.

2. Mediul sonor

Mediul sonor este o componentă esențială a echilibrului uman, deoarece determină comportamentul personal și colectiv. Limitarea poluării sonore, proiectarea ambianțelor specifice de ascultare, controlul spațiilor acustice, acomodarea diversității actorilor sonori reprezintă în ziua de azi condițiile pentru o viață mai bună, împreună. În întreaga lume, compactarea spațiilor și creșterea urbanizării fac din spațiul sonor o preocupare a profesioniștilor și cetățenilor implicați în procesul de transformare a locurilor lor de viață.

• A învăța și asculta mediul înconjurător, în scopul de a controla efectele: concentrare, liniște, violență …
• Cunoașterea scării de niveluri sonore, așa cum sunt gradele Celsius pe scara temperaturii.
• Promovarea competențelor acustice cu scopul de a integra confortul sonor în proiectarea și construcția de locuințe individuale și colective precum și a infrastructurii urbane.
• Integrarea informațiilor acustice și sonore în documentele de planificare (plan de transport, plan de urbanizare locală, zone calme …).
• Transformarea în prioritate socială a tratamentului acustic al locurilor publice, în special al școlilor.
• Dezvoltarea cartografiilor de sunet/zgomot ale orașelor.
• Crearea de observatoare teritoriale ale sunetului, care să fie în același timp locuri de înregistrare și creație a peisajul identității sonore de mâine.
• Promovarea industriilor inovatoare dedicate calității mediului sonor.

3. Tehnici de înregistrare și de difuzare a sunetului

Tehnicile de difuzare electroacustice au pătruns în viețile noastre și ni se par familiare în timp ce ignorăm funcționarea și alchimia care stau la baza sunetului. Dar mijloacele de înregistrare și reproducere permit penetrarea în orice moment și în orice loc în intimitatea individului. Compresia cunoscută sub numele de „sunet dinamic” ne-a obișnuit  cu o audiție muzicală și vorbită  fără nuanță, chiar și în medii de ascultare zgomotoase. Deturnată de la scopul său inițial, o comprimare excesivă nu lasă timp de respirație ascultătorului care, obosit, nu mai are puterea de a exercita o ascultare critică și, în ciuda voinței sale, devine un receptor de mesaje din ce în ce mai invazive.

• Integrarea predării sunetului în programele școlare, sensibilizarea în privința  degradării surselor de sunete originale, menționând că difuzorul nu este în sine un instrument muzical.
• Educarea profesioniștilor din universul cultural în privința tehnicilor de înregistrare și difuzare de sunet.
• Punerea accentului în concerte sau difuzare publică pe tehnicile de difuzare sonore multicanal pentru a obține o mai bună omogeneitate de restituire și pentru a reduce nivelul de zgomot global.
• Recomandarea înregistrării și descărcării  muzicale cât mai aproape de calitatea originală.
• Recomandarea unei dinamici sonore minimale a înregistrărilor care să respecte nuanțele muzicale.
• Dezvoltarea arhivelor de sunet (fonoteci) ca parte a patrimoniului de sunet și considerarea acestora ca actori-cheie în evoluția societăților noastre.

4. Relația dintre imagine si sunet

În contextul accesului pe scară largă la audiovizual și multimedia, sunetul este un element cheie al percepției vizuale și al calității finale percepute. Creația sunetului este o parte integrantă a operei audiovizuale și a spectacolului.

• Educarea copiilor asupra evidenței că calitatea sunetului determină calitatea vizuală.
• Îmbunătățirea calității reproducerii sonore a dispozitivelor multimedia personale și colective.
• Reglementarea nivelurilor de sunet dintre toate canalele de televiziune, de radio sau de film. Impunerea respectării unei dinamici minime de sunet.
• Încurajarea, pe întreg teritoriul, a dezvoltării cinematografelor echipate cu confort acustic și  cu sisteme de difuzare sonore multicanal.
• Integrarea calității sunetului în toate evenimentele sonorizate.
• Recunoașterea contribuției în actul de creație a experților în sunet.

5. Expresiile muzicale și sonore

Expresia muzicală, prin voce și prin instrument muzical, este un factor de echilibru atât personal, cât și colectiv, printr-o ascultare de sine și a celorlalți. Cercetările științifice arată cât de mult practica muzicală contribuie la dezvoltarea și menținerea performanțelor cognitive în toate etapele vieții. Aceasta crește capacitatea de învățare și memorare, participă de asemenea  la dobândirea altor aptitudini, mai ales la copii.

• Trebuie știut de către toți că practica muzicală este un element de dezvoltare personală și colectivă, de întâlnire și legătură socială.
• Fiți conștienți de faptul că practica muzicală colectivă este un mijloc de a lupta împotriva violenței și a excluziunii.
• Considerarea practicii muzicale ca elaborarea unui depozitoriu de referințe acustice.
• Încurajarea și facilitarea practicii muzicale de la grădiniță până la universitate, în familie și în societate.
• Extinderea practicilor artistice prin recunoașterea artelor sonore ca unul din sectoarele  culturale ale lumii.
• Prevederea de locuri adecvate pentru practica muzicii în colectiv în orice nouă instituție de învățământ.
• Dezvoltarea creațiilor sonore prin utilizarea tehnologiei și a unor pedagogii inovatoare.

Principii redactate de asociația La Semaine du Son (Franța) la care a aderat și asociația Jumătatea plină.